daady's blog

Archive for the ‘Romana – Subiectul I’ Category


1) uzata-noua , credicios-necredicios

2) Semnul exclamari este folosit dupa o interjectie care exprima o stare afectiva.

3) „a-l duce capul” , „a duce vorba” , „a duce dorul”

4) „strada te primeste ca o cutie de posta” , „casele cu sorturi ca brutarese”

5) Pronumele personal „tu” semnaleaza instanta asupra careia este focalizata viziunea poetului si reprezinta o ipostaza a eului liric.

6) Loc al intamplarii eroilor la intoarcerea de la razboi, strada devine un spatiu inchis, al claustrarii:”acum strada te primeste ca o cutie de posta”.

7) Titlul poeziei este al eroului antic, iscusit in ale razboiului, capabil de a depasi orice incercare pentru a-si intalni sotia.Textul propune un Ulise modern, lipsit de aura celui antic. Prozaicul este unul dorit,impus, poetul cenzurand emotia artistica. Eroul care determina destinul este redus la statutul de „scrisoare”, purtatoare a unui mesaj, dar purtata independent de vointa ei.Tot ce aminteste de eroul antic(cainele credincios, arcul, destinatia, destinul) este golit de semnificatie, gazeta de dimineata fiind o veritabila „dantela pentru melancolia” scrisorii.

8)In primul rand, miscarea de avangarda refuza conventionalizarea formei si a prozodiei, textul lui Ilarie Voronca fiind lipsit de conventii, de semne de punctuatie, de folosirea majusculelor. Singura intentie de implicare afectiva, „o!, gazeta”, intaresc refuzul de a scrie conform unui principiu. Eroii antici s-au bucurat de aprecierea autorilor prin consacrarea epopeii, cu versuri lungi, desfasurare impresionanta de sentimente si efort de constructie. In mod irational, poetul incearca o bucata de epopee pentru un „erou” lipsit de maretie.

9)Eroul modern este privit sarcastic in ultimile sase versuri. Acesta nu mai este stapan pe destinul si armele sale, supus fiind prozaicului („altcineva intoarce arcul din pupilele tale”).Singurul eveniment important este intalnirea cu gazeta,eveniment ce smulge admiratia ironica a poetului:”o! gazeta , ce dantela pentru melancolia ta”. Eroismul este al altora („lindbergha aruncat un curcubeu intre america si europa”) dar viata este tragi-comica, in acelasi timp, pe pagina aceleiasi gazete: „un profesor de strategie e asasinat in expresul paris-marsilia”.


1.”arsita”=”pacla”; „ocarau”=”hulira”
2.cratima este folosita pentru a marca forma pronominala de dativ posesiv „-i”; rostirea intr-o singura silaba a doua silabe diferite; pastrarea ritmului si masurii versurilor.
3.a pune cruce cuiva, a-si face cruce; a fi cu crucea-n san; frati de cruce…
4.In imagini picturale si statuare, de o deosebita pregnanta a reprezentarii, Voiculescu pune in scena figura simbolica a unui personaj cu o vocatie mesianica, stand sub auspiciile sacralitatii, un personal liric si mitic aflat intr-o situatie de rascruce a destinului sau. Asemeni unui pictor de fresce, poetul alcatuieste prin mijloace specifice tabloul unei multimi impresionante prin numar si diversitate. Detaliile sunt izbutite gratie folosirii substantivelor la plural care numesc pe reprezentantii tuturor paturilor sociale, in ordinea descrescatoare a importantei lor: „carturarii”, „strajerii”, „gloata”, „talharii”. Componenta descriptiva a discursului liric este sugerata si de tabloul Ierusalimului in urma rastignirii lui Isus, prezent in ultima strofa.
5. Crucificarea lui Isus-tema biblica; motivul rugaciunii, tema naturii ca element participativ la suferintele personajului liric.
6. Versul „Si-adanc zbucnea blestemul din inima-i de mama” prezinta momentul in care Maria isi jelea fiul rastignit pe cruce. Poetul sugereaza durerea pe care aceasta o traia in acele clipe prin faptul ca ar fi putut fi in stare, ca mama, sa blesteme pe toti cei care il „hulisera”. Adverbul „adanc” are rolul de a sugera intensitatea trairilor si a tristetii Mariei.
7. Natura este in perfecta concordanta cu tesiunea dramatica a momentului. Asa cum amintea si Mircea Eliade, „crucificarea este un moment cosmic. Isus fiind rastignit pe Golgotha, in mijlocul lumii, in centrul pamantului, toata creatia este solidara cu patimile sale.” Asadar, raportul dintre cadrul exterior si suferintele personajului liric Isus este direct proportional.
8. Prima strofa debuteaza cu enuntul scurt ce concentreaza evenimentul „Isus murea pe cruce”. Metaforele hiperbolizante „Sub arsita grozava”, „tot cerul Palestinii/ Parea ca varsa lava” sugereaza dramatismul situatieie precum si natura care traieste durerea odata cu personajul liric. In cateva cuvinte , poetul reuseste sa transpuna intregul cavar al crucificarii lui Isus. „Curata-i frunte” simbolizeaza puritatea si natura divina a acestuia, iar fruntea insangerata de spini se afla in consonanta cu cerul Palestinei care pare ca „varsa lava”. Verbele la imperfect dilata temporal momentul rastignirii precum si sferintele indurate.
9. Viziunea poetului asupra scenei biblice este complexa. Poetul prezinta atat trairile si durerea acestuia si a apropiatilor sai ( Maria si Magdalena), atitudinea multimii, care il „hulira”, „cu fiere otetita il adapau”, „radeau cu hohot”, „ocarau”, dar si „reactia” cadrului exterior, al naturii, la evenimentele prezentate. Voiculescu reuseste astfel sa realizeze un cadru extrem de complex si plin de incarcatura emotionala.


1.se-adumbrea=se incetosa,se intuneca
stins=incet,surd
2.virgula marcheaza enumeratia,iar punctele de suspensie lasa libera imaginatia cititorului semn ca enumeratia ar putea continua.
3.a trage aer in piept,a lua o gura de aer,a fi in aer, aer de vedeta
4.imperfectul sugereaza eternizarea sentimentelor
iar perfectul compus sugereaza o actiune trecuta si incheiata

5.Tema iubirii,a naturii motivul sarutului
6.clinchet stins-epitet metaforic sugereaza sunetul care provoaca fiorul iubirii simtit in momentul in care iubita isi aseaza capul pe umarul iubitului sau
7.intreaga poezie se raporteaza la titlu si semnifica intensitatea sentimentelor de iubire dintre cei doi indragostiti,sarutul fiind un element care incununeaza iubirea celor doi.

8.poezia se incadreaza in lirismul de tip subiectiv.Lirismul subiectiv se defineste prin marcile lexico-gramaticale ale eului liric:folosirea verbelor si pronumelor la pers I sg si pl:”noi ne sarutam”,”ne-nfasura”,,”nu ne-a lovit,”imi atingea”,”iubirea noastra”.Subiectivitatea eului reiese si din felul in care natura este descrisa in text.Cuplul erotic este proiectat intr-o natura sacralizata,esentializat:”aer mat”,”steaua neagra-a parului”,”pasari mari se coborau”.*[/b]
9.Ultima strofă începe prin conjuncţia copulativă „şi”, care nu are această funcţiune, ci continuă emoţia sentimentului de iubire, care ajunge la fericire şi extaz. Martorii îndrăgostiţilor, păsările, sunt un simbol al zborului, al simţământului înălţător care atinge cerul, ca punct de plecare al iubirii: „un cer […] pe care-l începea iubirea noastră”. Enumeraţia „pe bănci/ şi pe statui, pe cabluri, peste iarbă” compune cadrul neomodernist al iubirii, în poezia anilor ’60. Imperfectul verbelor „se coborau”, „luceau”, „începea” ilustrează expresivitatea strofei, sugerând continuitatea sentimentului de dragoste.


1. „nemarginite”=infinite, imense, vaste, nemasurate
„solitari”=singuratici, razleti

2.Substantivul „pasii” este ortografiat cu doi „i”, deoarece primul reprezinta desinenta de plural iar al doilea reprezinta articolul hotarat enclitic.

3. a lua pe cineva la ochi, a avea/a nu avea ochi pentru cineva

4. Metafora „o cadaverica lumina” sugereaza paloarea luminii transmisa de „luna plina”, care se revarsa peste intinsele tinuturi polare. Aceasta metafora contribuie la crearea imaginii de incremenire a singuratatilor glaciale, care dorm intr-o fixitate stranie. Acest poem este strabatut de fiorul imenselor spatii incremenite pe blocuri de gheata, in asteptarea mortii. Pana si lumina, care este datatoare de viata, exprima aici pregatirea pentru eternitate.

5. Poezia „La Polul Nord” este considerata de unii critici literari ca fiind tipic parnasiana, prin incremenirea tabloului si prin absenta unei participari lirice vizibile. In text regasim mai multe substantive insotite de adjective:”stele adormite”, „campii nemarginite”, „asternutul ud”, „munti inalti”, „vai adanci”, ce contribuie la descrierea spatiului/cadrului polar (aceste adjective devin epitete personificatoare, caracterizatoare realizand imagini vizuale). Poezia apartine lirismului obiectiv, fiind un discurs descriptiv de tip tablou (folosirea vb la pers. a III-a, sg./pl.)

6.imagini auditive:”Iar din prapastiile-adanci se-aude-o stranie vibrare”
„Si ursii albi, induiosati, intr-un oftat adanc si greu”

7. Poezia „La Polul Nord” apartine liricii simboliste prin sugestie, versul refren si muzicalitate. Prin imaginea ursilor polari ce hiberneaza, I.C.Savescu realizeaza metafora somnului si a somniei universale. Farmecul poeziei este dat de somnolentza imensitatii inghetate, un fel de eden al hibernarii, in care nimic nu se distinge, nu se diferentiaza. Muzicalitatea este data atat de „strania vibrare” de la poli, cat si de „vraja muzicala a unui mic numar de cuvinte”(Vl. Streinu)

8. Folosirea prezentului confera mai multa vivacitate poeziei. Repetitia vb. „dorm” in ultima strofa creeaza senzatia de somn etern. Folosirea prezentului produce impresia unui instantaneu fotografic, o impresie vie, reala, dar statica.

9. In prima strofa, laitmotivul „la Polul Nord, la Polul Sud” accentueaza spatiul polar, un univers dezolant, dar calm, in care marea speranta este doar odihna. Acest spatiu nu este infinit, ci cu granite atat de indepartate, incat capata functia de simboluri cosmice. In strofa a doua, laitmotivul „cand dintre muntii solitari” accentueaza functia unui element de decor: incremenirea si singularitatea blocurilor de gheata. In strofa a treia, laitmotivul „si dorm adanc, si dorm mereu” accentueaza metafora somnului si a somniei universale precum si asteparea somnolenta a mortii.
Laitmotivul realizeaza astfel o compozitie circulara, sugerand un spatiu imens dar inchis oricarei sperante de viata.


1.-,,vremea”,..trecutul”,,,an”

2.ofera expresivitate,si duce la conservarea ritmului si masurii

3-e plin de viata;a-si trai viata,a lua viata(cuiva)

4-exprima o act.posibila,imagnata si idealizata de eul liric,exprimand in acelasi timp dorinta de recuperare a trecutului

5.imag.vizuala,,cand neaua lunii ninge pe salcii in zavoi;;
imag.auditiva:,,cand sopoteste valea de cantecele morii”.

6..-motive:toamnei,trecutului

7.,,pacea noptii”-epitet ce exprima linistea sufleteasca dublata de cadrul nocturn si de imaginea trecutului care sensibilizeaza sufletul eului liric

8.in strofa 3 se obs.dorinta de izolare in trecut,expr.prin epitetul,,pridvor strabun”,starea de nostalgie fiind raportata la anotimpul toamna,elem,central al stabilitatii ramane muntele.rememorarea clipelor de gratie ale copilariei il face pe eul liric aflat in ipostaza unui om nostalgic sa se detaseza de framantarile lumii,care isi pierd din importanta,asa cum reiese si din primul vers.

9.-e alc.dintr-un subst.articulat care particularizeaza actul creatiei,eul liric devine un cititor al propiei existente,constientizand importanta recuperarii trecutului si conservarea acestuia.,,cititorii” sunt de fapt stramosii care au contribuit la pastrarea locului in care ,,in Arges se varsa Raul Doamnei”


1.a tine minte,a avea minte,avea tinere de minte,fara minte,cu minte,a nu fi in toate mintile
2.punctele de suspensie marcheaza grafic intreruperi ce apar in vorbire si pot exprima dezamagirea eului liric,dar si sentimentul neputintei provocat de lipsa gandului.
3.lipsa predicatelor evidentiaza caracterul descriptiv al primei strofe , exprima lipsa actiunii ,inertia elementelor descrise.in strofa a doua ,apar verbele la gerunziu care exprima monotonia,actiuni continue,iar participiile adjectivale sunt marci descriptive,avand valoare de epitet.
4.teme/motive:zborul., marea steaua,pasarea,ochiul.
5.masura 8 silabe si rima imbratisata
6.in partea intai a poeziei domina sentimentul de daznadejde provocata de imposibilitatea de a gasi o cale ,iar in ultima strofa apare speranta si optimisml.
7.epiteul ‘aripi reci’exprima inertia zborului ,imposibilitatea de inaltare sau epitetul „pasarea uitata” semnifica abandonul ,lipsa pasarii maiestre care simbolizeaza inspiratia.
8.strofa a treia sugereaza dorinta de sustinere ,de sprijin care ii este refuzata eului liric ,deoarece contactul cu vizualul este anulat,iddea fiind sustinuta de personificarea „mor priviirile-nainte”.interogatia „poarta calatoare /cand te voi ajunge?exprima in egala masura deznadejdea si incertitudinea eului liric,dorinta acestuia a ajunge „poarta calatoare”.
9.poezia cocorul de camil petrescu este o creatie lirica ,deoarece este o creatie inversuri centrata asupra eului,asupra vietii launtrice ,dovada marcile eului liric;modul de expunere este descrierea,iar sentimentele autorului sunt transmise prin intermediul vocii sale lirice.


1) fior=emotie,tremur,frison valmasaguri=randuri,multimi
2) – are ca rol pronuntarea intro sg silaba a 2 parti de vorbire diferite pt a mentine masura si muzicalitatea poeziei
3) Are fruntea plina de riduri!
In fruntea clasamentului suntem noi. 
4)-tema naturii , motivul mortii
5)”Curg valmasaguri de suspine”
6)sentimentul predominant de tristete , de durere , de moarte
7)Versul „E vremea rozelor ce mor” e prezent si in incipit si la final astfel reda o structura simetrica poeziei punand accent pe sentimentul predominant in text de tristete , de moarte a naturii.
8)Ultima strofa pune accentul pe tristete si pe moarte folosindu-se de o etapa a zilei : amurgul care este prezentat ca un motiv in plus pt durerea eului liric prin epitetul personificator „amurgu-ntristator”.Aceasi stare se mentine in poezie urmand „marea noapte” in care eul liric plaseaza duioasele roze care desi „e vremea…ce mor” ele sunt prezentate ca niste fiinte ce mai rezista acestei triste perioade.
9)O caracteristica remarcata in text este expresivitatea marcata de sentimentele puternice degajate de figurile de stil folosite cu o foarte mare expresivitate.


Afla ce apare nou...!!!

( introdu e-mail-ul aici...)

Alătură-te altor 19 urmăritori

Vizitatori

  • 793,457 pana acum...
Septembrie 2017
L M M M V S D
« Iul    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Reclama Ta !!!

Online

visit…

free counters

Arhive

Cele mai bine evaluate

Reclama ta !!!