Archive for ianuarie 28th, 2009
Guvernul cu trei capete – Minţiţi, daţi afară şi cu banii luaţi
Posted on: Miercuri, 28 ianuarie, 2009
Realitatea de după alegeri e mult departe de promisiunile electorale: îngheţarea salariilor şi pensiilor, şomaj, într-un cuvânt, strâns cureaua. Guvernul nu va aproba nici astăzi bugetul pe 2009, ci doar principiile ce vor sta la baza formei finale, deşi ieri au avut loc discuţii peste discuţii, ziua la Finanţe, noaptea la Cotroceni. Se pare că îngheţarea salariilor este cuiul lui Pepelea, de care se împiedică toată construcţia bugetară.
De mai mult de o lună se discută despre bugetul pe 2009, dar, sacul fiind destul de gol, banii se dovedesc foarte greu de împărţit între diferite ministere. Ieri, au avut loc mai multe discuţii, în paralel, la Ministerul de Finanţe, unde au participat preşedintele Traian Băsescu, delegaţia Fondului Monetar Internaţional şi reprezentanţi ai sindicatului şi patronatului, alături de membrii Cabinetului Boc. Precum copilul cu mai multe moaşe, şi bugetul se naşte greu, prins între promisiunile electorale ale celor două partide câştigătoare şi criza economică, ce se adânceşte pe zi ce trece. Cum discuţiile nu au ajuns la nici un rezultat, astăzi, la şedinţa de Guvern, nu va fi aprobat bugetul pentru anul 2009, ci doar principiile ce vor sta la baza formei finale, a declarat preşedintele UGIR-1903, Cezar Corâci, care l-a citat pe Emil Boc.
REALITATEA CRUDĂPrima veste proastă, anunţată de premierul Boc săptămâna trecută, a fost reducerea cu 20% a numărului de posturi din administraţia centrală şi locală. Decizia presupune desfiinţarea a 1.500-2.000 de locuri de muncă, reprezentând puţin peste 0,1% din numărul total al salariaţilor din sectorul bugetar, ce se ridică la aproape 1,5 milioane de posturi.
Apoi a intrat în scenă preşedintele Traian Băsescu. La Radio România Actualităţi, şeful statului a declarat că nu este partizanul unui împrumut de la FMI, ci din bani europeni, şi a menţionat că a anunţat Comisia Europeană că România intenţionează să contracteze un împrumut de 6-7 miliarde de euro, sub supravegherea Fondului.
Printre informaţiile subţiri legate de bugetul de criză, preşedintele Băsescu a făcut publică o informaţie ce a adus în impas negocierile cu patronatele şi sindicatele. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu va reacţiona negativ dacă Guvernul ajunge la o înţelegere cu sindicatele ca pentru şase luni să se îngheţe salariile şi pensiile, prioritatea fiind folosirea resurselor publice pentru punerea în mişcare a economiei.
O poziţie total diferită faţă de cea prin care anunţa că susţine creşterea salariilor profesorilor la momentul când a promulgat legea votată cu ochii închişi de Parlament. Sindicatele au fost luate şi de această dată prin surprindere. Toţi cei care au participat la negocierile pentru programul anticriză ştiau despre majorarea salariilor cu rata inflaţiei estimată la 5%. Mai mult, în timpul negocierilor, sindicatelor li se dăduse speranţa că salariile vor creşte şi în funcţie de evoluţia euro. Dintr-o dată, îngheţarea salariilor anunţată de şeful statului devenise alternativă mult mai sumbră la promisiunile Cabinetului Boc.
ÎNTĂLNIRE LA COTROCENI
Înţelegerea la care se ajunsese cu sindicatele pentru Programul Anti-Criză a sărit în aer. Cum discuţiile băteau pasul pe loc, preşedintele Traian Băsescu i-a chemat marţi seară la Cotroceni pe reprezentanţii sindicatelor şi pe cei ai patronatelor. Discuţiile s-au purtat pe rând. La ora 16:30 au fost programate sindicatele, iar la ora 18:30, patronatele. „Suntem aproape în faza finală a consultărilor cu partenerii sociali, avem şi o şedinţă a Coaliţiei în această după-amiază, pentru ca mâine (joi – n.r.) să putem lua decizii politice în cadrul Guvernului”, a spus premierul Emil Boc la finalul discuţiilor de la Ministerul Finanţelor.
Şi ministrul de Finanţe, Gheorghe Pogea, a ţinut să precizeze că bugetul este construit în consultare cu partenerii sociali. „Cât vom fi noi la guvernare, bugetul nu se va mai construi fără consultarea partenerilor sociali. Acest lucru este important şi România trebuie privită în ansamblul ei şi de investiţii, şi de oameni”, a declarat Pogea. Preşedintele a explicat că a invitat partenerii sociali la Cotroceni pentru că a dorit continuarea discuţiilor de la Finanţe. La închiderea primei ediţii, negocierile încă se desfăşurau.
SALARII PENTRU PROIECTE UE
Preşedintele Băsescu apare şi spune că este necesar să fie date premii de succes pentru cei care atrag fonduri europene. Cei de la Guvern vin şi zic să li se micşoreze salariile. Între cele două luări de poziţie este o inadvertenţă. Să luăm un caz concret. Un angajat care se ocupă în prezent cu atragerea de fonduri de la UE realizează un venit lunar de 600 de euro. Fără sporurile pe care doreşte să le taie, Guvernul ar rămâne cu 300 de euro. Chiar dacă lui i s-ar atribui ulterior premii pentru succes, e posibil ca venitul său să fie mai redus ca înainte, ceea ce înseamnă că, în loc să fie stimulat să atragă fonduri, e constrâns să plece în situaţia reducerii venitului. Când îşi va da seama de această problemă, probabil că Guvernul va angaja alte persoane cu salarii stimulative de 2.000-3.000 de euro. Când mai bine le dădea 1.500 de euro pe lună celor existenţi, intrau fonduri europene, se câştiga timp şi se realiza şi o economie.
PACHETUL ANTI-CRIZĂ
Anterior acestei declaraţii, Finanţele şi partenerii sociali conveniseră asupra a 29 de măsuri anticriză, ce vor fi incluse în bugetul din acest an, din planul iniţial de 67 de acţiuni propuse de sindicate şi patronate.
Pentru 18 dintre măsurile aprobate s-a calculat impactul asupra bugetului, respectiv cheltuieli de 19,3 miliarde de lei, reprezentând 3,39% din PIB, şi un plus la venituri de 3,64 miliarde de lei, sau 0,63% din PIB.
Finanţele au decis deblocarea plăţilor administraţiei publice centrale şi locale şi eşalonarea echilibrată a plăţii lunare a acestora în primul trimestru al anului. Aceasta va produce un minus bugetar de 8 miliarde de lei, respectiv 1,39% din PIB.
Patronii au obţinut neimpozitarea profitului reinvestit, capitalizarea CEC Bank şi a Eximbank, finanţare pentru promovarea exporturilor.
Şi industria auto primeşte o bulă de oxigen, prin demararea programului de reciclare automobile vechi REMAT 2009 pentru 60.000 de automobile cu o primă de 800 de euro/automobil reciclat.
Finanţele vor pune în schimb bir pe jocurile de noroc şi vor suprataxa produsele de lux. Alte măsuri aprobate sunt asigurarea unui sprijin de 30% din volumul creditului în sectorul de creştere a porcilor şi, respectiv, de 25% din volumul creditului pentru producţia din sectorul avicol, acordarea de tichete valorice pentru achiziţionare de îngrăşăminte, înfiinţarea Fondului de Contra-garantare a Creditelor pentru IMM-uri şi asigurarea constituirii a unui fond destinat creşterii accesului IMM-urilor la finanţare în cadrul CEC.
Cabinetul Boc, file de program
Multe dintre măsurile anti-criză propuse de PSD în noiembrie anul trecut, precum şi propuneri cuprinse în programul propriu de guvernare, se regăsesc în măsurile imediate ale cabinetului Boc. Neimpozitarea profitului reinvestit, CEC – bancă a IMM-urilor, capitalizarea Eximbank şi suprataxarea produselor de lux sunt doar câteva dintre ideile pe care pesediştii au reuşit să le impună în planul guvernamental. Există totuşi şi măsuri ale actualului Guvern care nu corespund întru totul cu ceea ce şi-au propus pesediştii în toamnă, cum este cazul celei privind ajustarea salariilor bugetarilor care trebuie făcută „ţinând cont numai de creşterea prognozată a preţurilor şi aplicată diferenţiat cu preponderenţă în zona salariilor mici începând cu luna aprilie 2009”. În planul anti-criză, PSD susţinea protejarea puterii de cumpărare a populaţiei în faţa valurilor de scumpirilor, iar în programul său de guvernare propunea corelarea salariului minim brut pe ţară cu valoarea coşului minim de consum astfel încât valoarea acestuia să ajungă până la 1.000 de RON. Rămân însă şi foarte multe măsuri anti-criză ale social-democraţilor care nu şi-au găsit loc în planul cabinetului Boc: reducerea tarifului la energie electrică, garantarea integrală a depozitelor populaţiei, taxe zero pentru firmele care angajează tineri sub 25 de ani şi reducerea numărului agenţiilor guvernamentale.
Neimpozitarea profitului reinvestit, accelerearea programului de reabilitare termică, subvenţionarea îngrăşămintelor pentru agricultori sunt măsurile care se regăsesc în planul de măsuri al Guvernului dar şi în programul electoral al PD-L. Programul „Rabla”, programele pentru IMM-uri, ajustarea salariilor bugetarilor, nu au fost de mare interes pentru democrat-liberali înainte de a ajunge la guvernare. În schimb, liderii partidului s-au înghesuit să vorbească atât prin întâlniri electorale cât şi în programele de guvernare despre eliminarea a 100 de taxe, introducerea pensiei sociale minim garantate de 350 de lei pe lună, de la 1 ianuarie 2009, mărirea alocaţiei pentru copii la 100 lei pe lună. Cât priveşte programul de guvernare, parte din măsurile incluse în programul anticriză au fost anunţate, chiar dacă nu exact în această formă, în programul de guvernare adoptat în Parlament. Majoritatea se regăsesc în capitolul 2 al programului de guvernare, care vorbeşte exact despre reducerea impactului crizei economice şi financiare asupra economiei. (L. D., D. P., A. N.)
Promisiunile electorale ale PSD
Anul trecut, dar mai ales în preajma şi în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din noiembrie, PSD, prin vocea liderului Mircea Geoană, dar şi prin documente aprobate de partid, a lansat o serie de promisiuni în perspectiva accederii social-democraţilor la guvernare.
• acordarea celei de-a 13 pensii, plătită în două tranşe, de Crăciun şi Paşte;
• tractoare cu GPS şi toate câmpiile României irigate;
• 25.000 de euro primă de instalare a tinerilor care muncesc în străinătate şi care se întorc în ţară, şi 60% scutire de la impozit pentru cei care vor să înceapă o afacere;
• dublarea pensiilor pentru agricultori;
• tarif social la consumul de energie electrică;
• TVA redus la alimente;
• 5.000 de noi creşe, şcoli şi grădiniţe;
• medicamente compensate şi gratuite pentru toate persoanele cu venituri reduse;
• construirea a 1.000 de km de autostrăzi, modernizarea a 1.000 de km de căi ferate, apă şi canalizare în toate localităţile;
• reducerea impozitului pe venit la 10% pentru cei cu venituri modeste, 16% pentru cei cu venituri medii, iar cei cu venituri mari vor fi supraimpozitaţi;
• subvenţionarea dobânzii pentru creditele IMM-urilor;
• eliminarea impozitului pe dobânda bancară pentru persoanele fizice şi IMM-uri;
• garantarea în totalitate a depozitelor bancare ale populaţiei;
• majorarea salariului minim pe economie la 1.000 lei;
• creşterea burselor la nivelul salariului minim;
• acordarea unei alocaţii de 200 lei până la vârsta de 18 ani;
• majorarea pensiilor, până la corelarea lor cu coşul minim de consum şi salariul minim garantat;
• introducerea unei amnistii fiscale limitate pentru cei care-şi aduc veniturile în legalitate;
l reducerea de taxe integrală pentru companiile care păstrează angajaţi de peste 45 de ani sau angajează personal de peste 45 de ani;
• o măsură identică aplicată la intrarea în piaţa muncii pentru tinerii sub 25 de ani aflaţi în căutarea primei slujbe;
• crearea unui fond de solidaritate socială de 1% din profitul marilor companii pentru susţinerea majorării pensiilor;
• burse sociale pentru copiii/tinerii din mediul rural;
• sporuri de fidelitate de 10% pentru ca medicii să rămână în ţară;
• indemnizaţii pentru cei care lucrează la peste 200 km de domiciliu;
• peste 400.000 de locuinţe pentru tinerele familii;
• reducerea preţului unui apartament sub 30.000 euro;
• primă de instalare în casă nouă de 1.000 euro;
• eliminarea completă a impozitului pentru economiile populaţiei şi depunerile în bănci;
• desfiinţarea Fondului Proprietatea.
Promisiunile electorale ale PD-L
Theodor Stolojan, propus în campania electorală să devină premier din partea PD-L, a făcut înainte de alegeri o serie de promisiuni. Promisiuni se mai regăsesc şi în programul de guvernare al PD-L, ca şi în măsurile anticriză ale aceluiaşi partid.
• reducerea contribuţiilor pentru asigurările de sănătate;
• salariul mediu în 2012 va ajunge la 900 de euro, iar pensia medie, la 405 euro;
• stabilirea unui pachet de măsuri fiscale şi financiare multianuale pentru încurajarea şi susţinerea producţiei agricole pentru piaţă:
• reducerea accizei la motorină pentru lucrările agricole la 21 de euro (nivelul minim admis de UE);
• mărirea subvenţiei la hectar la 300 de euro;
• creşterea subvenţiei din resurse proprii pentru domeniile prioritare;
• asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii în condiţiile asigurării unei valori a punctului de pensie de 45% din salariul mediu brut;
• salariul minim brut va atinge 50% din câştigul salarial mediu brut pe economie;
• eliminarea a 100 de taxe şi constituirea de fonduri şi din resurse de la bugetul ţării şi din resurse europene, atât pentru creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cât şi pentru garantarea unor credite pentru continuarea unor lucrări de investiţii începute în România, ce sunt în prezent în pericol de a fi întrerupte, din cauza căderii unor linii de creditare;
• introducerea pensiei sociale minim garantate, de la 1 ianuarie 2009, nu va mai exista nici o familie în care să fie pensionari cu o pensie mai mică de 350 de lei pe lună;
• mărirea alocaţiei pentru copii la 100 de lei pe lună;
• mărirea rentei viagere anuală de la 50 de euro la 100 de euro, pentru persoanele în vârstă care doresc să ia un hectar în arendă sau mai multe, pentru fiecare hectar este valabilă această rentă viageră anualăl mărirea de la 100 de euro la 150 de euro a rentei viagere anuală pentru cei care se hotărăsc să vândă un hectar sau mai multe;
• acordarea pentru cadrele didactice a tichetelor de masă cu valoare mărită şi asigurarea a 6% din PIB pentru Educaţie;
• înfiinţarea Fondului educaţional pentru copii în care statul, părinţii, donatori să poată să strângă bani.
Măsurile anticriză în programul de guvernare
• Reducerea cu 15% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile faţă de nivelul înregistrat în anul 2008 şi instituirea unui moratoriu pe o perioadă de 12 luni, prin care se interzice achiziţionarea de bunuri şi servicii, inclusiv obiecte de inventar, neesenţiale pentru funcţionarea la parametri optimi a instituţiilor publice;
• Scutirea de impozitul pe profitul reinvestit în echipamente şi tehnologie;
• Majorarea impozitelor pe clădiri, automobile şi ambarcaţiuni de lux;
• Îmbunătăţirea accesului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii la finanţare prin programe cu sprijin financiar extern şi/sau de la bugetul de stat;
• Creşterea finanţării de la bugetul de stat pentru reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor administraţiei publice centrale şi locale, în scopul creşterii eficienţei energetice;
• Majorarea subvenţiilor în agricultură şi acordarea acestora înaintea începerii lucrărilor agricole de primăvară;
• Majorarea capitalului Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri;
• Majorarea capitalului CEC Bank în scopul finanţării proiectelor IMM-urilor.
Adrian Păunescu: pioneze
Lideri prea supăraţi pentru rangul lor
Prim-ministrul cobora furtunos pe scările Ministerului Finanţelor, cu miniştrii după dânsul. Ziariştii îl aşteptau. Rămas pe o treaptă mai sus, ca să îi poată cuprinde cu ochii pe toţi, dl Boc a grăit. Scurt şi necuprinzător. Neclar. Apoi, din furtunos a devenit supărăcios. Chiar supărat. Părea supărat pe cei care, de ore şi ore, făcându-şi meseria, aşteptau lămuriri, ca să le comunice, prin ziare şi televiziuni, poporului. Despre care tocmai e vorba în acest zbuciumat buget.
Cu puţin timp înainte, nici preşedintele nu avea chef de comunicare, plecând din faţa aceloraşi ziarişti, tot supărat. Sigur că nu putea şi nu poate fi nimeni vesel în aceste zile, când ne-au mai venit şi controlorii europeni în vizită de sus în jos. Dar parcă nici ziariştii, nici poporul nu ar merita acest tratament sictiritoriu, bosumflăţel, grav din partea liderilor momentului.
E în cauză chiar viaţa oamenilor. Nici premierul, nici preşedintele, nici alţi oameni publici nu au dreptul să se supere pe oameni, pe ţară. Că se creează învăţul şi, poate, se supără ţara pe ei şi pleacă oamenii de lângă lideri. Sau, poate, supărarea e un mod inteligent şi preventiv de-a nu răspunde la întrebări. Şi mai e un aspect: pe ziariştii pe care îi dispreţuiesc astăzi, liderii îi vor căuta mâine, când nu vor mai fi la putere.
„Mâine (n.r.: astăzi) va fi o nouă evaluare care va fi făcută publică şi va arăta mai rău decât cea din octombrie-noiembrie, făcută de
organismele internaţionale cu privire la evoluţiile crizei în Europa şi la nivel global. ”
Traian Băsescu, preşedintele României
Clientii firmelor de telefonie vor suporta costurile pentru stocarea convorbirilor lor
Posted on: Miercuri, 28 ianuarie, 2009
Legea 298/2008 nu e doar abuziva, ci va avea si consecinte directe asupra clientilor firmelor de telefonie mobila, care vor suporta, din propriul buzunar, costurile de implementare a sistemelor de stocare a datelor privind convorbirile, sms-urile si e-mailurile. Investitiile pe care operatorii din domeniul telecomunicatiilor si IT-ului le vor face pentru respectarea Legii 298/2008 privind stocarea datelor din retea sunt masive, ajungând la milioane de euro. Operatorii vor fi obligati sa investeasca masiv in securizarea depozitelor de date, achizitionarea de softuri specializate si in personal, iar aceste costuri se vor regasi in facturile platite de populatie, sustin specialistii contactati de “Gardianul”.
Trei milioane de euro. Atat a investit o companie care furnizeaza telefonie mobila si servicii de internet catre romani pentru a pune la punct depozitul de date impus operatorilor prin Legea 298/2008. “Un operator de telefonie mobila mi-a spus ca investitia intr-un «data ware house» l-a costat 3 milioane de euro. De altfel, operatorii sunt obligati sa cheltuiasca sume cuprinse intre cateva sute de mii si cateva milioane de euro, deoarece vorbim de softuri, servere, securizare“, ne-a declarat, ieri, Liviu Nistoran, presedintele Autoritatii Nationale pentru Comunicatii (ANC).
Este foarte posibil ca toate costurile acestor investitii sa se regaseasca in tarifele platite de utilizatori. Astfel, la factura pentru servicii se adauga si cea de monitorizare, spun specialistii din domeniu.
“Costurile foarte mari vor pune o povara in plus pe companii, mai ales pe cele mici. Chiar daca investitiile sunt deductibile fiscal, costurile tot sunt suportate de operatori. In plus, daca nu ai profit, nu ai ce sa deduci”, a mai spus Liviu Nistoran. “Pretul investitiilor va fi absorbit in tarife”, considera si Radu Petric, presedintele Asociatiei de Comunicatii prin Cablu (ACC).
Dispar retelele de cartier
“Efectele legii se vor vedea rapid. Firmele care nu fac investitiile vor intra in ilegalitate si vor pierde avizul de functionare dat de reglementator“, ne-a declarat Radu Petric, presedintele asociatiei cablistilor. Potrivit acestuia, legea a fost data fara sa se faca nici un fel de calcule in avans. “Din nou se iau masuri fara competenta. Trebuia sa se vada cati operatori rezista acestor investitii, impactul lor asupra firmelor si clientilor”, spune Petric. “Sunt 2.000 de companii mici in domeniul telecomunicatiilor, care sunt oricum «cenusaresele» sectorului, care platesc tarife de interconectare mari. Daca se adauga si investitia in «data ware house», se va duce profitul acestora”, confirma si Liviu Nistoran. Firmele de telecomunicatii mici sau de cartier vor fi foarte afectate, pe de o parte, deoarece nu au banii pentru investitie si risca sa intre in ilegalitate, iar pe de alta parte, sunt obligate sa-si onoreze contractele catre clienti. “Nu s-a dat nici un termen de gratie pentru intrarea in legalitate. Nimeni nu s-a gandit ce vor face firmele mici care ofera servicii de telecomunicatii si internet si care si-au asumat angajamente fata de clienti”, afirma Radu Petric.
Cine câstiga? «Ochiul si timpanul»
Reprezentantii domeniului telecomunicatiilor recunosc ca in urma aplicarii acestei legi au de pierdut si companiile, si populatia. In schimb, vor beneficia serviciile secrete care lupta impotriva infractionalitatii, singurele care pot avea de castigat din accesul la bazele de date constituite. “Castiguri au insa si vanzatorii de sisteme electronice de monitorizare care sunt in Romania“, a spus Liviu Nistoran, presedintele ANC. Legea 298/2008 privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicatii electronice are ca scop depistarea criminalitatii, iar singurele institutii care pot obtine acces la datele stocate de operatori sunt Ministerul Internelor si Administratiei, Parchetul General, Serviciul Roman de Informatii si Serviciul de Informatii Externe, daca solicitarile vin dupa ce a început urmarirea penala, la autorizarea instantei si la cererea procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
Securizare ca la NASA
Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (MCSI) lanseaza azi in dezbatere publica normele metodologice de aplicare a Legii 298/2008 pentru serviciile de telefonie. Acestea stabilesc conditiile stricte ce trebuie respectate de furnizorii de servicii de telefonie, astfel incat datele stocate sa nu poata fi utilizate in alte scopuri decat cele stabilite prin lege. Astfel, retinerea datelor se va face in spatiile dedicate doar acestui scop, prevazute cu cai de acces securizate. Depozitul de date trebuie amplasat intr-o zona a cladirii in care traficul nu este intens, departe de spatii de depozitare cu risc de incendiu (arhiva de documente, spatii de reciclare a hartiei etc.). De asemenea, incaperea nu trebuie traversata de conducte de apa sau gaze, iar temperatura si umiditatea trebuie monitorizate. Mai mult, spatiul de retinere a datelor trebuie asigurat cu un sistem de securitate care sa indeplineasca minimum urmatoarele conditii: sistem de alarma conectat la un serviciu de monitorizare, senzori de detectare a incendiului, inundatiei, miscarii, a unui cod de acces necorespunzator, sistem video de monitorizare, sistem electronic de inregistrare a accesului pe baza de cartela, iar datele stocate sa fie retinute cel putin o luna. Personalul care va avea acces la aceste camere va utiliza “coduri de acces unice al caror transfer de la un angajat la altul sa fie strict interzis”, mentioneaza normele de aplicare. Potrivit legii, furnizorii de retele si comunicatii electronice sunt obligati sa desemneze personalul care desfasoara activitati legate de aplicarea prevederilor Legii 298/2008 si “sa incheie cu acesta contract cu clauza de confidentialitate”. Totodata, softurile folosite pentru stocarea datelor trebuie sa permita “transferarea datelor pe suport electronic într-un format agreat de operatori si autoritatile competente care le solicita”. Mai mult, datele retinute trebuie sa fie distruse dupa fix 6 luni si o secunda.
Pedepse aspre pentru nerespectarea legii
Regulile draconice vizeaza protejarea datelor împotriva distrugerilor accidentale sau ilicite, alterarii ori pierderii accidentale, stocarii, prelucrarii, accesarii sau dezvaluirii neautorizate. Conform Legii 298/2008, nerespectarea acestor reguli se amendeaza cu 2.500 pana la 500.000 de lei. In plus, accesarea fara autorizare a bazelor de date se pedepseste cu 1 pana la 5 ani de inchisoare. In cazul in care datele au fost distruse, operatorii au obligatia sa sesizeze Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal in maximum zece zile. Potrivit reprezentantilor Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale, normele de aplicare a Legii 298/2008 au fost discutate si agreate cu operatorii din domeniu, Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, MAI, SRI, SIE si Parchetul General si vor fi publicate pentru dezbatere publica incepand de astazi.
Operatorii nu aduc la cunostinta clientilor faptul ca datele lor pot ajunge la Politie
Asa cum am aratat intr-una dintre editiile precedente ale ziarului “Gardianul”, nici unul dintre contractele incheiate intre operatorii de telefonie mobila care activeaza in România si abonatii lor nu contine vreo prevedere referitoare la avertizarea clientilor cu privire la posibila destinatie a datelor privitoare la transmiterea desfasuratoarelor convorbirilor telefonice sau la schita traseului intre celule ale unui aparat GSM. Ca o prima consecinta a acestui fapt, orice abonat de telefonie si-ar putea actiona in judecata operatorul pentru ca nu l-a avertizat asupra faptului ca anumite informatii aferente serviciului contractat ar putea fi furnizate autoritatilor, in conditiile legislatiei in discutie.
Astfel, potrivit Codului de procedura penala, care confera organelor de cercetare si urmarire penala cadrul legal, articolul 97, orice unitate din cele la care se refera art. 145 din Codul penal sau orice persoana in posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce poate servi ca mijloc de proba este obligata sa-l prezinte si sa-l predea sub luare de dovada organului de urmarire penala sau instantei de judecata, la cererea acestora. Pe de alta parte, Legea 298 a adus in prim-plan anumite lacune ale unui alt act normativ, Legea 677/2001, referitoare la protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal. Or, nu se poate vorbi de aplicarea controversatei Legi 298 fara respectarea Legii 677. Articolul 1, alin. 4 al Legii 298 face referire la Legea 677, prin aceea ca prevederile acestui din urma act normativ ii conditioneaza aplicarea: “Punerea in aplicare a prevederilor prezentei legi se face cu respectarea prevederilor Legii 677/2001 pentru protectia persoanelor”. Articolul 5, alin. 1 al acesteia din urma specifica foarte clar faptul ca “orice prelucrare a datelor cu caracter personal (…) poate fi data numai daca persoana vizata si-a dat consimtamântul in mod expres si neechivoc pentru acea prelucrare”. Ceea ce inseamna ca operatorul de telefonie este obligat sa-si anunte clientul cu privire la faptul ca, spre exemplu, organele de cercetare penala au solicitat respectivele informatii.
Companiile de telefonie mobila au peste 26,6 milioane de utilizatori
Lista furnizorilor autorizati de servicii sau retele de comunicatii electronice numara circa 2.200 societati, conform datelor Autoritatii Nationale pentru Comunicatii. Pe piata telefoniei mobile activeaza Orange România, cu 10,2 milioane de clienti, Vodafone România, cu 9,5 milioane de utilizatori, si Cosmote România, cu 5,2 milioane de clienti. De asemenea, tot pe piata telefoniei mobile activeaza si RCS&RDS, cu 1,2 milioane de abonati in octombrie 2008 si Telemobil, cu circa 500.000 anul trecut. Piata telefoniei fixe numara 4,01 milioane de abonati la finele lunii iunie 2008, conform datelor ANC. Cei mai mari operatori de telefonie fixa sunt Romtelecom, cu circa trei milioane de linii, urmat de UPC România si RCS&RDS.
Marko Bela: E un filaj al tuturor cetatenilor din România
Presedintele UDMR, Marko Bela, se declara împotriva masurilor referitoare la stocarea datelor privind apelurile telefonice sau e-mailurile, considerând-o o masura „exagerata“, pentru care nu pot sa existe scuze sau explicatii. “Eu nu cred ca exista explicatii sau vreo scuza pentru astfel de masuri, fie ca e vorba despre eventuale solicitari venite din parte UE“, a declarat, ieri, în conferinta de presa saptamânala, presedintele UDMR, citat de Mediafax.
El a mentionat ca este împotriva unui astfel de sistem, chiar daca nu este vorba de înregistrarea si pastrarea efectiva a continutului, ci doar a informatiilor privitoare la „cine a vorbit prin telefon, de unde a avut loc apelul, unde s-a aflat apelantul si unde s-a aflat cel care a fost apelat“. În opinia sa, din stocarea unor astfel de informatii reiese, de fapt, ca fiecare cetatean care foloseste un telefon mobil sau calculatorul este urmarit în permanenta. Potrivit lui Marko Bela, oricine are acces la aceste date poate sa îsi creeze o imagine „clara, totala“ în legatura cu toate miscarile, toate contactele, toate relatiile persoanei respective. “Asa cum se foloseste în terminologie, este vorba despre un filaj extrem de eficient“, a spus Marko. Liderul UDMR a aratat ca, în pofida tuturor explicatiilor, personal nu este de acord cu un astfel de sistem si ca, în opinia sa, societatea româneasca nu are nevoie de o astfel de urmarire, de un astfel de filaj al tuturor cetatenilor din România. El a mai afirmat ca, înainte de a se ajunge la o concluzie în acest sens, solicitarile UE ar trebui analizate si trebuie sa se vada cum au fost interpretate de diverse tari din Uniune. Presedintele UDMR si-a declarat rezerva ca ar exista argumente pertinente pentru a introduce o astfel de regula, mai ales în conditiile în care în România s-a vazut ca, „în permanenta, informatiile cele mai confidentiale ies la iveala, devin publice“.
Îngheţarea salariilor aprinde războiul rece Băsescu-Geoană
Preşedintele anunţă în locul Guvernului îngheţarea salariilor. Liderul PSD, Mircea Geoană, a declarat în exclusivitate pentru Gândul că se va opune pentru că „majorările salariale fac parte dintre măsurile anticriză“
România vrea să se împrumute de la europeni cu 6-7 miliarde de euro şi va încheia un acord de supraveghere cu Fondul Monetar Internaţional
Preşedintele Traian Băsescu a ieşit ieri la postul public de radio şi a anunţat că va susţine o eventuală decizie a Guvernului Boc de a îngheţa salariile timp de şase luni. La mai puţin de o oră, Mircea Geoană a declarat pentru Gândul că nu va fi de acord cu o asemenea măsură: „În limita resurselor bugetare, salariile şi pensiile trebuie să crească“. Cei doi lideri s-au confruntat, aseară târziu, chiar în sediul Guvernului, acolo unde Geoană s-a dus la întâlnirea conducerii politice a Coaliţiei, iar Traian Băsescu a venit şi el. În timp ce cei doi lideri se ceartă, situaţia economiei se înrăutăţeşte. Bucureştiul caută să se împrumute pe plan extern cu 6-7 miliarde de euro, pentru a acoperi nevoile imediate.
Spre exemplu, potrivit datelor aflate de ziarul Gândul, statul are datorii de circa 400 de milioane de euro, numai către constructori, respectivele firme plângându-se că intră în faliment dacă nu primesc banii. Împrumutul extern a fost indicat chiar de către Traian Băsescu care a mai făcut o precizare importantă – e vorba de bani europeni şi de un acord de supraveghere cu FMI. Ce se întâmplă dacă nu luăm repede bani de afară? „Ne putem aştepta la o depreciere masivă a leului“, spune, spre exemplu, Theodor Stolojan pentru Gândul.
Conform DNA, şeful Gărzii Financiare Timiş, Ionel Olari (56 de ani) a fost în Franţa şi Spania pe banii firmei care a excrocat imobiliar zeci de timişoreni. Procurorii consideră că şeful Garzii Financiare nu este vinovat de faptul că a vizitat Europa pe banii cetăţenilor cărora firma Radisson nu le-a mai construit casele.
Banii Radisson provin de la zeci de timişoreni cărora li s-au încasat avansuri pentru construirea unor apartamente care nu au mai fost finalizate.
Pentru sejururile de lux ale comisarului-şef s-au plătit din conturile firmelor Radisson peste 3.100 de euro. Cu toate acestea, procurorii anticorupţie nici măcar nu l-au audiat pe comisar, considerând din start că acesta nu se poate face vinovat de fapte de corupţie.
Direcţia anticorupţie constată şi iartă
Dosarul Radisson este plimbat între Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş şi DNA Timişoara. Parchetul Tribunalului l-a trimis la DNA pentru că, după ce a primit primele plângeri, au apărut informaţii potrivit cărora mai multe persoane, printre care funcţionari publici, au beneficiat de excursii în străinătate, plătite din banii încasaţi pentru apartamentele păgubiţilor.
După ce au anchetat cazul câteva luni, acum câteva zile, procurorii anticorupţie l-au trimis înapoi la Parchetul Tribunalului, considerând că faptele nu sunt de competenţa lor. Ordonanţa de Scoatere de sub Urmărirea Penală conţine numele şefului Gărzii Financiare Timiş, comisarul-şef Ionel Olari.
„Din verificările efectuate s-a stabilit că Olari Ionel a efectuat două călătorii în străinătate prin firma de turism Varbitur, în iulie 2006, una în Nice, Franţa, în valoare de 12.186 de lei, din care suma de 1.000 de euro a fost achitată de către acesta personal, iar diferenţa de 10.245 de lei de către SC Radisson Investment Group SRL”, se arată în Ordonanţa DNA.
La cursul din momentul excursiei, sejurul a costat peste 3.400 de euro, contribuţia Radisson fiind de peste 2.800 de euro. Potrivit aceluiaşi document, cu alţi 911 lei, tot din banii Radisson, s-a achitat o altă excursie a şefului Gărzii Financiare, de data aceasta în Spania.
„Am plătit prietenului meu”
Procurorul DNA Mihaela Fackelmann susţine că „din banii firmelor Radisson s-au plătit aceste sume pentru sejururile lui Ionel Olari”. Pe de altă parte, Ciprian Nistor, unul din patronii firmelor Radisson, acuzat de păgubiţi că a pus la cale escrocheria, susţine că a plătit personal pentru excursiile comisarului-şef Olari.
.jpg)
Păgubiţii au protestat în faţa sediului DNA Timişoara
„Care este problema? S-a plătit din conturile firmelor pentru că Radisson avea o reducere de la firma de turism. Ulterior, eu am plătit banii, din buzunarul meu în conturile firmelor. Eu nu am plătit şefului Gărzii Financiare, ci prietenului meu”, a declarat Nistor.
Şeful Gărzii Financiare, Ionel Olari, se declară nevinovat. „Eu am fost în excursii la nişte meciuri ale echipei Dinamo, că sunt dinamovist. Am fost mai mulţi, printre care şi Nistor. Probabil că Nistor a decontat pe firmă biletele, eu nu ştiu nimic. Nu ştiu de ce a spus că e prieten cu mine şi că a plătit el.
E răspunsul lui”, a declarat Olari. Cu toate acestea, procurorul Fackelmann a dispus neînceperea urmăririi penale în cazul comisarului-şef Olari.
„Noi am verificat în documente şi am ajuns la concluzia că şeful Gărzii Financiare nu i-a favorizat pe cei de la Radisson. Nu l-am mai citat pentru că am considerat că nu este cazul”, a explicat procurorul.
Sejururi neplătite
Nu doar timişorenii care au vrut să-şi cumpere apartamente de la Radisson au fost păgubiţi de dezvoltatorul imobiliar.
Conform lichidatorului judiciar care se ocupă de falimentul firmelor Radisson, din banii societăţii s-au cumpărat de la operatorul de turism Varbitur servicii turistice în valoare totală de peste 82.100 de lei. Suma neachitată de către Radisson este de 67.172 lei.
Revolta păgubiţilor
]DNA Timişoara a decis ca Ciprian Nistor şi Andrei Nadaşdy să fie cercetaţi pentru înşelăciune, dar de către Parchetul Tribunalului şi a trimis acolo dosarul.
Păgubiţii au atacat în instanţă ordonanţa prin care procurorii au pasat dosarul. „Este o mârşăvie şi numai într-un stat ca al nostru se putea întâmpla aşa ceva”, a spus Varga Doru, unul dintre păcăliţi.
Oamenii au făcut o asociaţie a păgubiţilor. Reprezentanţii acesteia spun că suma totală încasată pentru apartamentele neterminate este de peste 2,7 milioane de lei.
daady's blog 